Am avut un calendar de măsuri, acum avem un plan de acțiune. Așa, și?
„73. Extras din cel de-al II-lea Raport general al Comitetului European pentru prevenirea Torturii (CPT) [CPT/ Inf. (2001) 16]:
<<29. În anumite țări vizitate de CPT, mai ales în Europa Centrală și de Est, cazarea deținuților se face deseori în dormitoare de mare capacitate care conțin toate sau cele mai multe dintre facilitățile utilizate zilnic de prizonieri, cum ar fi: spațiul de dormit, spațiul de zi și utilitățile sanitare. CPT obiectează în privința principiului pe care se bazează aceste modalități de locuire în închisorile închise iar aceste obiecții sunt și mai puternice atunci când, așa cum este cazul în mod frecvent, în dormitoarele respective sunt ținuți deținuți în spații extrem de înghesuite și insalubre. Fără îndoială că diferiți factori, inclusiv cei de ordin cultural, fac să fie de preferat în anumite țări locurile de detenție colective în locul celulelor individuale. Totuși sunt puține de spus în favoarea și multe de spus în defavoarea sistemului în care zeci de deținuți locuiesc și dorm împreună în același dormitor.>>
74.<< CPT ar dori să adauge că este deosebit de preocupat atunci când constată o combinație între suprapopulare, activități cu regim precar și acces neadecvat la utilități sanitare în aceeași instituție. Efectul cumulat al acestor condiții se poate dovedi a fi extrem de dăunător prizonierilor ...>>
75. CPT a vizitat România în anul 1995, 1999, 2001, 2002, 2003, 2004 și 2006. Toate rapoartele de vizită, mai puțin ultimul au fost făcute publice.
Suprapopularea închisorilor și lipsa de utilități sanitare rezonabile au fost probleme ridicate în mod constant de CPT.” 1
Hotărârea pronunțată de CtEDO în cauza Brăgădireanu împotriva României a fost prima dintr-o jurisprudență bogată în materia încălcării art.3 din Convenție prin lipsa condițiilor umane de detenție.
A urmat la data de 24 iulie 2012, hotărârea cvasi-pilot pronunțată de Curte în Cauza Iacov Stanciu împotriva României. Deși s-a admis că există o problemă structurală în domeniu, CtEDO nu a acordat vreun termen pentru remedierea deficiențelor identificate.
Termenul a venit aproape 5 ani mai târziu la data de 25 aprilie 2017, când Curtea Europeană a pronunțat hotărârea pilot in Cauza Rezmiveș și alții împotriva României.
Procedura hotărârii-pilot a fost dezvoltată ca ,,tehnică pentru a identifica problemele structurale aflate la baza cauzelor repetitive îndreptate împotriva multor țări și pentru a impune statelor obligația de a remedia acele probleme.” 2
Astfel, în unanimitate, Curtea a stabilit că ,, statul pârât va trebui, în termen de 6 luni de la data la care prezenta hotărârea rămâne definitivă în temeiul art. 44 paragraf 2 din Convenție, să asigure în colaborare cu Comitetul de Miniștri, un calendar clar pentru punerea în practică a măsurilor generale corespunzătoare pentru a soluționa problema supraaglomerării din locurile de deținere și problema condițiilor precare de detenție, în conformitate cu principiile Convenției, astfel cum sunt enunțate în prezenta hotărâre;” 3
Trei luni mai târziu, la data de 21 iulie 2017, a intrat în vigoare Legea nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele juridice în cursul procesului penal, care cuprindea măsuri menite să răspundă punctual, însă pe termen scurt, problemei suprapopulării penitenciarelor.
La data de 17 ianuarie 2018 Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema: „Aprobarea Calendarului de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea supraaglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș si alții împotriva României, pronunțată de CtEDO la 25 aprilie 2017.”
Calendarul în cauză propunea adoptarea de măsuri de natură administrativă și de natură legislativă. Mai important, erau menționate investiții în infrastructura fizică a penitenciarelor.
Guvernul României își asuma pentru perioada 2018-2024, crearea unui număr de 8095 locuri noi de cazare și modernizarea a 1351 locuri de cazare, având identificate trei surse diferite de finanțare. Cu titlul de exemplu, în Etapa IV-2022 urmau să fie finalizate (atenție!) 3997 de noi locuri de cazare.
Implementarea Calendarului de măsuri 2018-2024 a fost monitorizată în cadrul unui grup de lucru interinstituțional care s-a întrunit periodic-semestrial.
,,Ca urmare a discuțiilor purtate în cadrul reuniunii grupului interinstituțional de lucru din 19 decembrie 2019, a rezultat că o serie de acțiuni incluse în Calendarul de măsuri necesită prioritizare în cuprinsul unui nou plan de măsuri, în vederea soluționării eficiente a problemei supraaglomerării carcerale.” 4
Cu alte cuvinte, Statul român a realizat că nu a îndeplinit niciun obiectiv asumat pentru anii 2018 si 2019, sens în care s-a gândit să ,,soluționeze eficient problema supraaglomerării carcerale” prin adoptarea unui Plan de acțiune pentru perioada 2020-2025. Acesta a fost prezentat în luna noiembrie 2020.
Ce a făcut de fapt Guvernul?
A recunoscut public că nu și-a onorat obiectivele pe care si le-a propus și și-a acordat noi termene, evident, mai îndepărtate.
Cu titlul de exemplu, la capitolul investiții în infrastructura fizică a penitenciarelor, pentru anul 2022 s-a propus realizarea a 445 de noi locuri de cazare, spre deosebire de cele 3997 de noi locuri ce erau propuse în Calendarul de măsuri 2018-2024.
Însă nici acest obiectiv nu a fost atins, locurile noi de cazare date în folosință în acest an situându-se cu mult sub numărul de 445.
Cifrele exacte pentru anul 2021, respectiv 2022, precum și restul măsurilor neimplementate vor face obiectul unui viitor articol.
Cert este că, dincolo de Calendarul de măsuri și planurile de acțiune , statul este incapabil să rezolve problemele structurale legate de supraaglomerare și condițiile degradante ori inumane de detenție.
Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei este organul care are, potrivit art. 46 din Convenție, atribuții în supravegherea executării hotărârilor. În perioada 9-11 martie 2021 a avut loc a 1398-a reuniune a Comitetului Miniștrilor dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului ocazie cu care s-au adoptat o serie de decizii privitoare la România.
H46-21 Rezmiveș și alții și grupul Brăgădireanu împotriva României (cererile nr. 61467/12 și 22088/04)
Executarea hotărârilor Curţii europene ale drepturilor omului privind condițiile inumane și degradante de detenție si lipsa unor căi de atac efective la nivel naţional: Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, în formatul dedicat supravegherii executării hotărârilor Curţii europene, salută angajamentul ferm demonstrat de Guvernul României şi îşi exprimă satisfacția față de măsurile incluse în planul de acțiune revizuit, prezentat în noiembrie 2020, și așteptarea fermă ca guvernul să continue să asigure tot sprijinul necesar pentru punerea lor în aplicare efectivă și la timp.
Comitetul ia notă, cu toate acestea, cu îngrijorare, de supraaglomerarea persistentă în sistemul penitenciar și subliniază importanța unei acțiuni rapide și decisive pentru a remedia această problemă, în special având în vedere implicațiile sale umanitare. Acesta solicită, prin urmare, autorităților să transmită detalii cu privire la măsurile legislative suplimentare anunțate în planul de acțiune revizuit și cu privire la impactul preconizat al acestora și le adresează apelul de a se baza pe indicațiile Curții europene din hotărârea pilot Rezmiveș și alții și pe activitatea relevantă a Consiliului Europei, pentru a se asigura că aceste măsuri vor permite îndeplinirea obiectivelor urmărite. În acelaşi timp, Comitetul adresează autoritatilor apelul de a își intensifica eforturile de identificare și punere în aplicare rapidă a unor soluții adecvate și suficiente la deficitul persistent de personal medical calificat în sistemul penitenciar.
Decizii
Delegații Miniştrilor,
1. reamintind problemele structurale de lungă durată legate de supraaglomerare și condițiile inumane și degradante de detenție în penitenciare și centre de reţinere şi arestare preventivă ale poliției din România, precum și absența în continuare a unui sistem de căi de atac efective interne conform cu Convenția în această privință;
În ceea ce privește măsurile individuale
2. solicită autorităților să se asigure că toți reclamanții care execută încă pedepsele cu închisoarea aflate la originea hotărârilor, sunt deținuți în condiții conforme cu cerințele articolului 3 din Convenție și să transmită rapid informații cu privire la situația lor actuală;
3. constatând că rămân nesoluționate aspecte în ceea ce privește păstrarea de către autorități a datelor cu caracter personal colectate cu încălcarea articolului 8 din Convenție în ceea ce privește reclamanții Viorel Burzo și Elena Pop Blaga, solicită autorităților să își intensifice cooperarea cu Secretariatul pentru a le soluționa și să informeze Comitetul în consecință;
În ceea ce privește măsurile generale
4. salutând angajamentul ferm demonstrat de guvern pentru identificarea unei soluții cuprinzătoare și durabile la problemele structurale evidențiate de aceste hotărâri, îşi exprimă satisfacția față de măsurile incluse în planul de acțiune revizuit, prezentat în noiembrie 2020, și așteptarea fermă ca guvernul să continue să asigure tot sprijinul necesar pentru punerea lor în aplicare efectivă și la timp;
5. luând notă, cu toate acestea, cu îngrijorare, de supraaglomerarea persistentă în sistemul penitenciar și de datele recente care atestă agravarea situației în ultimele șase luni, subliniază importanța unei acțiuni rapide și decisive pentru a remedia această problemă, în special având în vedere implicațiile sale umanitare; solicită, prin urmare, autorităților să transmită detalii cu privire la măsurile legislative suplimentare anunțate în planul de acțiune revizuit și cu privire la impactul preconizat al acestora și le adresează apelul de a se baza pe indicațiile Curții europene din hotărârea pilot Rezmiveș și alții și pe lucrările relevante ale Consiliului Europei, pentru a se asigura că aceste măsuri vor permite îndeplinirea obiectivelor urmărite;
6. în ceea ce privește măsurile prezentate pentru a remedia deficiențele legate de condițiile materiale și de furnizarea de asistență medicală în sistemul penitenciar, le adresează autorităților apelul de a îşi continua acțiunea pentru a se asigura că, în așteptarea unor îmbunătățiri mai substanțiale ale infrastructurii penitenciare, spațiile existente sunt menținute într-o stare adecvată din punct de vedere al reparațiilor și de a își intensifica eforturile de identificare și punere în aplicare rapidă a unor soluții adecvate și suficiente la deficitul persistent de personal medical calificat;
7. subliniază, în ceea ce privește planurile de modernizare și reînnoire a rețelei existente de centre de reţinere și arest ale poliției, importanța de a asigura că facilitățile noi și cele renovate oferă condiții adaptate la durata șederii deținuților, inclusiv un regim adecvat de activități în afara celulelor și spații echipate corespunzător pentru astfel de activități; invită autoritățile să transmită informații suplimentare care să confirme că planurile lor îndeplinesc pe deplin aceste cerințe;
8. reamintesc, în ceea ce privește căile de atac interne, decizia Curții europene de a reexamina dacă o acțiune în fața instanțelor naționale, de stabilire a răspunderii necontractuale a statului poate constitui un remediu compensatoriu efectiv pentru plângerile întemeiate legate de condițiile inadecvate de detenție și de a solicita, de asemenea, informații cu privire la funcționarea căii de atac preventive instituite în 2014; decid să reia examinarea în lumina concluziilor Curții asupra acestor aspecte;
Zsolt Erli
1. Hotărârea din 06 decembrie 2007 în Cauza Brăgădireanu împotriva României (cererea să. 22.088/04), publicată în M.Gf. din 04 iunie 2010.
2. Fișă tematică CtEDO
- Hotărâri-pilot, ianuarie 2020.
3. Hotărârea pronunțată în Cauza Rezmiveș și alții împotriva României, 27 aprilie 2017.
4. Plan de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Brăgădireanu împotriva României, paragraf 23, pg.8.
