Contenciosul penitenciar şi dispozițiile de drept comun. Ordonanță preşedinţială. Studiu de caz

13.09.2022 17:36
Zsolt ERLI

Prin cererea înregistrată la data de 23.06.2022 reclamantul a formulat cerere de ordonanță preşedinţială prin care a solicitat obligarea pârâtei să îi permită susținerea examenelor în format on-line, fără a fi necesară părăsirea locului de deținere.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că execută o pedeapsă de 30 de ani pentru săvârşirea infracțiunilor de evaziune fiscală şi înşelăciune, fiind privat de libertate începând cu data de 11 februarie 2016. În anul 2020 reclamantul s-a înscris la U.B.B. - Facultatea de Drept, specializarea Drept, învăţământ la distanţă.

Legea nr.254/2013 care guvernează executarea pedepselor privative de libertate recunoaşte un drept pentru persoanele condamnate de a urma cursuri universitare. Sediul materiei il reprezintă art.79 şi art.91 din lege. Conform acestora, persoanele condamnate pot urma programe de cursuri universitare doar în forma învăţământului la distanţă ori a frecventei reduse. Ultima variantă poate fi urmată exclusiv de persoanele condamnate clasificate în regimul de executare deschis. Toate celelalte trei regimuri de executare (maximă siguranţă, închis şi semideschis) pot urma forma învăţământului a distanţă în acord cu prev. art. 192, alin.1 din H.G. nr. 157/2016 privind Regulamentul de aplicare a Legii nr.254/2013.

Din interpretarea acestor norme incidente rezultă că, exceptând personalele clasificate în regimul deschis, restul condamnaților nu pot părăsi penitenciarul pentru demersuri universitare. Reclamantul susţine că este clasificat în regim închis raportat la cuantumul pedepsei.

Până în prezent, examenele le-a susținut în format on-line deoarece perioada de când este student la Facultatea de Drept s-a suprapus peste stările de urgenţă şi alertă generate de pandemia COVID-19. Acestea au adus diverse derogări, inclusiv la Legea nr. 1/2011 privind educația națională.

Începând cu data de 15.04.2022 reclamantul a fost transferat temporar în Penitenciarul Baia Mare pentru a putea fi prezent fizic la termenele de judecată. La cererea acestuia administrația a încheiat un protocol de colaborare cu universitatea. Sesiunea de vară a debutat la sfârşitul lunii mai 2022. Din primele discuții purtate între facultate şi serviciul educativ din penitenciar s-a stabilit că se va continua examinarea reclamantului în format on-line. În acest format a susținut examenul la disciplina Drept contravențional în data de 30.05.2022.

Titularul cursului a transmis penitenciarului subiectul şi instrucțiunile (timp rezolvare, eventuale surse), iar apoi a primit rezolvarea tot prin concursul administraţiei.

La data de 31.05.2022 reprezentanţii facultății au anunţat penitenciarul că nu există cadru legal pentru examinarea on-line şi că va trebui să fie prezent fizic la sediul facultăţii pentru fiecare examen. Or, raportat la regimul de executare, Legea nr.254/2013 nu permite acest aspect.

La data de 11.06.2022 reclamantul s-a adresat cu o cerere către facultatea de Drept în care a arătat că legea execuțional penală nu permite prezentarea fizică a altor condamnaţi decât cei clasificați în regimul de executare deschis şi a transmis înscrisuri despre derogările care s-au stabilit în 2017 când a fost admis la Universitate Babeş Bolyai, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educației, învăţământ la distanţă.

La acel moment pandemia nu exista. Cu toate acestea, raportat la calitatea de persoană încarcerată, Senatul UBB a acceptat evaluarea reclamantului în format on-line. Asta deoarece Legea nr.1/2011 permite derogări (excepție fac examenele de admitere şi cel de licenţă) privind examinarea on-line pe parcursul anilor de studiu.

Administraţia Penitenciarului Baia Mare este deschisă la forma de examinare on-line reprezentând un risc minor pentru siguranţa deţinerii. Până la data redactării prezentei, UBB nu a răspuns cererii reclamantului. În ipoteza în care nu i se va permite examinarea on-line se va ajunge la situaţia de a fi exmatriculat pentru nepromovarea examenelor. S-a precizat că este cu toate taxele de şcolarizare la zi şi urmează aceste cursuri din sesiune, vocație și pentru a face ceva constructiv cu aceşti ani.

Mai prezintă relevanţă faptul conform căruia cei care urmează cursuri universitare nu beneficiază de reduceri ale pedepselor, conform art.96 din Legea nr.254/2013. Aşa fiind demersul vizează strict dezvoltarea şi specializarea personală.

Reclamantul a solicitat a se constata că sunt îndeplinite cerințele prev. de art.997 alin.1 cod procedură civilă privind cazul grabnic şi aparenţa de drept.

Pentru considerentele expuse anterior, reclamantul a solicitat admiterea cererii şi obligarea pârâtei să îi permită examinarea în format on-line. În drept, s-au invocat dispozitiile art.79 şi art.91 din Legea nr.254/2013, art.192 din H.G. nr. 157/2016, Legea nr. 1/2011, Regulamentul U.B.B., art. 32 din Constituţia României.

În probaţiune, s-au depus înscrisuri. Pârâta Universitatea Babeş Bolyai Facultatea de Drept, deşi legal citată, nu a formulat întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în fața instanţei pentru a-şi exprima poziția procesuală.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reține următoarele aspecte: Finalitatea demersului juridic vizează obligarea Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Drept, să permită susținerea examenelor reclamantului în format online, fără a fi necesară părăsirea locului de deținere.

În justificarea acțiunii, reclamantul a adus în discuție calitatea acestuia de student la Universitatea Babeş Bolyai, Facultatea de Drept, anul II de studiu, făcând referire la prevederile art. 79 şi 91 din legea nr. 254/2013, ce consacră drepturile persoanelor condamnate de a urma cursuri universitare.

Se impune ca cererea de ordonanţă preşedinţială să fie supusă analizei din punct de vedere al condițiilor de admisibilitate pe care această instituție le reclamă, urgenta, vremelnicia măsurii ordonate şi neprejudecarea fondului.

Urgenţa constituie o cerinţă esențială a ordonanţei preşedinţiale, fapt ce justifică şi enunţarea ei expresă de art. 997 alin. 1 Cod proc.civ. În acest sens, textul îngăduie instanţei să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice. Legea nu defineşte conceptul de urgenţă, ea se limitează doar la a indica situaţiile ce pot face necesară şi posibilă o intervenție a justiției. respectiv pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara, înlăturarea piedicilor ivite cu prilejul executării.

În speţă, instanţa consideră îndeplinită condiţia urgenței, din perspectiva programării examenelor în sesiunea de vară. Plasând semnul egalității între caracterul vremelnic al ordonanței preşedinţiale și posibilitatea instanţei de a lua doar măsuri temporare, provizorii, nu se poate susține teza îndeplinirii condiției vremelniciei, în contextul în care se intenţionează susţinerea examenelor în format online.

Această ultimă constatare articulează teza absenței caracterului provizoriu reclamat de exigenţele procedurii ordonanței preşedinţiale.

În ambianța prevederilor art. 997 alin. 5 cod proc.civ., pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt. In speţă, a da curs solicitării petentului, echivalează cu tranşarea definitivă a fondului litigiului.

Deşi art. 997 cod proc.civ nu precizează, soluţionarea litigiului asupra fondului presupune pronunțarea unei hotărâri definitive sau pronunţarea unei hotărâri executorii, ambele situaţii declanşând încetarea efectelor ordonanței preşedinţiale.

Termenul provizoriu, întrebuinţat de legiuitor are o dublă semnificație. Un prim aspect, se referă la durata limitată temporar a acestor măsuri (vremelnicia din vechiul cod acoperind doar această accepţiune) în timp ce al doilea aspect este intim legat de conținutul reversibil al măsurilor luate, în condițiile în care pe calea ordonanţei preşedinţiale nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

Ori, în cauza dedusă judecății, prin admiterea ordonanţei preşedinţiale, efectele ar fi definitive şi nu temporare, susceptibile de încetare, astfel încât restabilirea situației de fapt nu ar mai fi posibilă.

Rămânând pe tărâmul condiției de neprejudecare a fondului, instanţa constată neîndeplinirea acesteia. In procedura ordonanţei preşedinţiale, instanţa nu poate analiza însuşi fondul litigiului dintre părţi şi, prin urmare, nu poate constitui, nici temporar drepturi în favoarea reclamantului.

În speţă, obiectul cererii de ordonanţă şi situaţia de fapt nu permit respectarea exigenţei neprejudecării fondului.Având in vedere considerentele mai sus expuse, constatând că în speţă nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute de art. 996 cod procedură civilă, instanţa va respinge ordonanța preşedinţială ca inadmisibilă.[1]

[1] Sentinţa civilă nr. 772 din 30 iunie 2022, pronunţată de Tribunalul Maramureş Secţia II de contencios administrativ şi fiscal, nepublicată