« Înapoi

                S-a luat în examinare recursul formulat de recurentul MINISTERUL JUSTIŢIEI, împotriva sentinţei civile nr. 637/2022 pronunţate la data de 08.06.2022 de către Tribunalul Maramureş, în dosarul cu nr. 173/100/2022, în contradictoriu cu intimatul ERLI ZSOLT CSABA, având ca obiect comunicare informaţii de interes public (Legea nr. 544/2001).

                Procedura de citare este legal îndeplinită.

                La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă, prin sistem de videoconferinţă, intimatul Erli Zsolt Csaba, lipsă fiind recurentul. 

                S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că recursul se află la al doilea termen de judecată, stadiul procesual recurs.

                Totodată, se constată că la termenul de judecată anterior s-a dispus amânarea cauzei în vederea emiterii unei adrese către recurent pentru a comunica instanţei dacă în cursul anului 2020 a avut loc vreo reuniune a acestui grup de lucru şi dacă cu acea ocazie s-a întocmit vreun proces verbal sau vreun alt act.

                La data de 18.01.2023 recurentul a depus la dosar răspuns la adresa instanţei (f. 35-37).

                În temeiul art. 223 al. 3 Cod pr. Civ. şi art. 411 al. 2  a fost solicitată judecarea cauzei şi în lipsa părţilor de la dezbateri conform menţiunilor de la fila 4 din dosar.

                La data de 27.01.2023 intimatul a depus la dosar o cerere prin care a solicitat lăsarea cauzei la a doua strigare sau fixarea cauzei după ora 11:30.

                Curtea aduce la cunoştinţă intimatului de răspunsul la adresa instanţei depus de recurent din care reiese că ,,Memorandumul cu tema "Planul de acţiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii pilot Rezmives şi alţii împotriva României, precum şi a hotărârilor pronunţate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României" a fost aprobat de către Guvernul României în şedinţa din 18.11.2020. Ţinând cont de data aprobării, până la finele anului 2020nu a avut nicio reuniune a Grupului de lucru inter-instituţional ca temă evaluarea stadiului implementării măsurilor asumate prin Planul de acţiune. În cursul anului 2021 a avut o singură reuniune a Grupului de lucru, în data de 26.02.2021…nu a fost întocmit nici un act/proces verbal.(…). Ulterior reuniunii Grupui de lucru din data de 26.02.2021, Ministerul Justiţiei, prin DAEDO, a întocmit o informare privind stadiul îndeplinirii măsurilor din Planul de acţiune pe care a transmis-o Ministerului Afacerilor Externe spre a fi înaintată Serviciului pentru executarea hotărârilor CEDO. (…), condiţii în care acordă cuvântul cu privire la cererea de recurs formulată.

                Intimatul Erli Zsolt Csaba solicită respingerea cererii de recurs formulată, cu consecinţa păstrării ca legală şi temeinică a sentinţei pronunţate de către Tribunalul Maramureş. În acest sens, apreciază că din înscrisurile depuse 樂威壯 la dosar la termenul anterior se poate observa că Ministerul Justiţiei, ca entitate care asigură, conform planului, secretariatul acestui grup de lucru inter-instituţional, a întocmit acte cu privire la desfăşurarea activităţii grupului, acte care au fost transmise Ministerului afacerilo¤r Externe şi Agentului Guvernamental pentru a fi comunicate pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin urmare, apreciază că motivele de recurs formulate de către recurentul Ministerul Justiţiei sunt nefondate.

                Curtea reţine cauza în pronunţare.

CURTEA

A. Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

A.1 Cererea de chemare în judecată

                Prin cererea de chemare în judecată înregistratǎ pe rolul Tribunalului Maramureş la data de 4.01.2022, sub nr. 173/100/2022, reclamantul ERLI ZSOLT CSABA, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei a solicitat: 

• obligarea Ministerului Justiţiei la comunicarea actelor administrative (procese verbale etc.) întocmite ca urmare a întâlnirilor semestriale ale grupului de lucru din cadrul planului de acţiune pentru perioada 2020-2025 elaborat în vederea executării hotărârii pilot Rezmiveş şi alţii împotriva României precum şi a hotărârilor pronunţate în grupul de cauze Brăgădireanu împotriva României întâlniri ce au avut loc în anii 2020 şi 2021.

A.2 Soluţia primei instanţe

                Prin sentinţa civilă nr. 637/08.06.2022 Tribunalul Maramureş:

                Admite acţiunea formulată de către reclamantul ERLI ZSOLT-CSABA - persoană privată de libertate, loc de deţinere Penitenciarul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIŢIEI, şi, în                consecinţă:

Obligă pârâtul să furnizeze reclamantului informaţiile solicitate de către acesta, respectiv actele întocmite ca urmare a întâlnirilor semestriale din cursul anilor 2020-2021 ale Grupului de lucru interinstituţional constituit în vederea implementării Planului de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României.

A.3 Calea de atac exercitată

                Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs recurentul pârât Ministerul Justiţiei a formulat recurs, solicitând instanţei casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, respingerea în tot a acţiunii ca fiind neîntemeiată.

                În motivarea recursului, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C.pr.civ., recurentul a arătat că, în mod greşit instanţa de fond a respins apărarea privind incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 12 alin. 1 lit. b) teza întâi din Legea nr. 544/2001 care stabilesc că se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor informaţiile privind deliberările autorităţilor, iar din interpretarea textului legal rezultă că sunt vizate două ipoteze distincte. Astfel, pe de o parte, sunt exceptate informaţiile privind deliberările autorităţilor, iar pe de altă parte, sunt exceptate informaţiile care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii. Condiţia ca informaţiile să facă parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii se referă informaţiile care privesc interesele economice şi politice ale României, iar nu la informaţiile privind deliberările autorităţilor, nefiind necesar ca pârâtul să justifice în răspunsul la cererea de informare publică că documentele constituite în cadrul grupului tehnic de lucru fac parte din categoria informaţiilor clasificate, întrucât condiţia legală vizează exclusiv teza a II-a, iar nu şi teza I care a fost menţionată în adresa de răspuns nr. 116503/28.12.2021.

                Grupul de lucru interinstitutional este un grup tehnic de lucru a cărui activitate nu se manifestă în acte de decizie sau în acte administrative, ci se constituie în acte sau acţiuni premergătoare ce pregătesc Planul de acţiune (strategia) care se aprobă ulterior de către Guvernul României. Astfel, activitatea grupului de lucru se constituie în informaţii privind deliberările autorităţilor, încadrându-se în dispoziţiile art. 12 alin. 1 lit. b) teza întâi din Legea nr. 544/2001, în vreme ce rezultatul sau actul oficial este cel aprobat în Guvern (hotărâre sau alt instrument juridic).

                Nu s-a identificat de către reclamant şi nu s-a clarificat nici cu intervenţia instanţei de judecată, în virtutea rolului său activ, care este informaţia de interes public solicitată prin cererea de informare publică şi, ulterior, prin cererea de chemare în judecată, astfel că stabilirea unei obligaţii de comunicare a tuturor actelor întocmite ca urmare a întâlnirilor semestriale din cursul anilor 2020 - 2021 ale Grupului de lucru interinstituţional, deşi reclamantul a solicitat comunicarea actelor administrative emise, este echivalentă abuzului de drept. în acelaşi sens, o obligaţie de a face publice toate actele care ar fi fost întocmite în activitatea grupului de lucru menţionat nu satisface cerinţa de informaţie comunicată cu respectarea legii privind liberul acces la informaţiile de interes public.

                Conform literei H) din Planul de acţiune 2020 – 2025, rolul grupului de lucru interinstitutional este de a monitoriza şi evalua Planul de acţiune 2020 - 2025, prin organizarea semestrială a unor întâlniri formale, în care se are în vedere stadiul implementării măsurilor incluse în plan, acesta îndeplinind o funcţie consultativă, fără a avea însă abilitatea de a emite acte administrative, procese verbale sau alte documente care să poată fi puse la dispoziţia intimatului reclamant. Informaţiile rezultate în urma reunirii grupului de lucru constituie în sine informaţii auxiliare şi premergătoare unor acte decizionale ulterioare, neavând prin urmare atributele acestora din urmă. 

                De altfel în această cheie au şi fost înţelese lucrurile de către reclamant cu prilejul formulării unor cereri de informare publică anterioare (înregistrate la M.J.cu nr. 102.205/18.11.2020 şi nr. 102.588/18.11.2020), prin care a solicitat: 1) motivele care ou stat la baza elaborării noului plan de acţiune revizuit pentru perioada 2020 - 2025 în executarea Hotărârii pilot Rezmiveş şi alţii împotriva României şi 2) comunicarea planului de acţiune în format electronic.

                Nu s-a observat că din grupul de lucru fac parte reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, dar şi ai Ministerului Afacerilor Externe - Agentul Guvernamental pentru CEDO, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanţelor Publice, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Direcţiei Naţionale de Probaţiune, chestiunile puse în dezbatere fiind de resortul mai multor ministere şi nu doar de domeniul justiţiei.

                Prin urmare, nu doar să nu s-a identificat concret care sunt Informaţiile solicitate, însă instanţa nu a verificat dacă acestea există, în temeiul unei obligaţii legate care revine autorităţii solicitate întrucât este permis accesul atât timp cât procesele verbale există - astfel indicate de reclamant, în timp ce instanţa stabileşte informaţiile ca fiind, din punct de vedere material, acte întocmite -, dacă sunt deţinute fizic/material de administraţie şi se referă la o activitate de interes public, admiţându-se şi că accesul poate fi restrâns când este afectat interesul public prin dezvăluirea unor informaţii chiar dacă acestea nu ar fi fost incluse în categoria informaţiilor clasificate.

                Cererea de recurs este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

A.4 Apărările intimatului

                Intimatul ERLI ZSOLT-CSABA a formulat întâmpinare la data de 28.10.20221 (f.8) prin care a solicitat respingerea recursului formulat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei recurate.

                În susţinerea poziţiei procesuale a arătat, în esenţă, că în mod întemeiat instanţa de fond a constatat că informaţiile solicitate nu sunt informaţii care să fie exceptate de la liberul acces, impunându-se a fi comunicate reclamantului în termenul prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 544/2001.

B. Cu privire la fondul recursului. Soluţia instanţei de recurs.

                Examinând legalitatea sentinţei atacate prin prisma motivelor de recurs şi a apărărilor formulate Curtea constată recursul formulat întemeiat pentru urmatoarele considerente:

                Analizând memoriul de recurs, Curtea reţine, ca motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8, că pârâtul consideră că refuzul comunicării informaţiilor solicitate nu este nejustificat, acesta datorându-se exceptării prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. b teza I din Legea 544/2001 şi inexistenţei fizice a actelor solicitate.

                Potrivit art. 12 alin. 1 lit. b din Legea 544/2001 se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11^1, următoarele informaţii: informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii.

                Curtea consideră că în mod greşit prima instanţă a reţinut că apartenenţa informaţiei la categoria informaţiilor clasificate este pretinsă atât pentru ipoteza informaţiilor privind deliberările autorităţilor, cât şi pentru cele care privesc interesele economice şi politice ale statului. 

                În cadrul art. 12 alin. 1 lit. b din Legea 544/2001 sunt prevăzute a fi exceptate de la accesul liber al cetăţenilor informaţiile privind deliberările autorităţilor (teza I) şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor calsificate, potrivit legii (teza II). Prin urmare, condiţia ca informaţiile să facă parte din categoria informaţiilor clasificate potrivit legii se referă la informaţiile care privesc interesele economice şi politice ale României, nu şi la informaţiile privind deliberările autorităţilor, acestea fiind exceptate de la accesul liber al cetăţenilor independent de o eventuală apartenenţă la categoria informaţiilor clasificate. Astfel, nu era necesar ca pârâtul să probeze/invoce că documentele solicitate de reclamant ar face parte din categoria informaţiilor clasificate.

                În raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, Curtea reţine că reclamantul solicită a i se comunica actele administrative (procese verbale) întocmite ca urmare a întâlnirilor semestriale ale grupului de lucru constituit în vederea implementării Planului de acţiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii pilot Rezmiveş şi alţii împotriva României, precum şi a hotărârilor pronunţate în grupul de cauze Brăgădireanu împotriva României, întâlniri ce au avut loc în anii 2020 şi 2021.

                Sub acest aspect, Curtea constată că potrivit adresei Ministerului Justiţiei nr. 114/2022/82228 din 09.12.2022 (f.24 dos recurs) în cursul anului 2021 a avut loc o singură reuniune a Grupului de lucru, la data de 26.02.2021, fără ca în urma acesteia să fie întocmit vreun proces verbal sau un alt act. Totodată, potrivit adresei Ministerului Justiţiei nr. 114/2022/93761 din 18.01.2023 (f. 35 dos recurs) până la finele anului 2020 nu a avut loc nicio reuniune a Grupului de lucru interinstituţional având ca temă evaluarea stadiului implementării măsurilor asumate prin Planul de acţiune, plan de acţiune ce a fost aprobat de Guvernul României în 18.11.2020.

                               Astfel, Curtea apreciază că în măsura în care în fapt instituţia pârâtă nu deţine documentele a căror comunicare se solicită aceasta nu poate să răspundă reclamantului altceva, raportat la cererea de comunicare a informaţiilor de interes public. 

                În cauză, reclamantul nu a făcut dovada existenţei documentelor a căror comunicare se solicită şi nici nu a făcut dovada că Grupul interinstituţional ar fi abilitat să emită acte administrative.

                Având în vedere cele expuse, Curtea reţine că refuzul pârâtului exprimat prin adresa nr. 116503/28.12.2021 la cererea reclamantului nu este nejustificat, nu este emis cu exces de putere, instituţia pârâtă în măsura în care nu deţine documentele a căror comunicare se solicită nu poate să răspundă reclamantului altceva, raportat la cererea de comunicare a informaţiilor de interes public, astfel că în baza art. 488 alin. 1 pct. 8, art. 496 C.p.c şi art. 20 din Legea 554/2004, Curtea va admite recursul formulat de recurentul Ministerul Justiţiei, împotriva sentinţei civile nr. 637 din data de 08 iunie 2022, pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosarul nr. 173/100/2022, pe care o casează în întregime şi, în rejudecare, respinge acţiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

                Admite recursul formulat de recurentul Ministerul Justiţiei, cu sediul în Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sector 5, CIF 4265841, împotriva sentinţei civile nr. 637 din data de 08 iunie 2022, pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosarul nr. 173/100/2022, pe care o casează în întregime şi, în rejudecare, respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

                Pronunţată prin punerea minutei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei în data de 30 ianuarie  2023. ^[1]

[1] Decizia civilă nr. 142 din 30.01.2023 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 173/100/2022, nepublicată.

« Înapoi