« Înapoi

1. Introducere.

Prezentul material își propune să analizeze, în detaliu, obligația untăților penitenciare în ceea ce privește organizarea de cursuri de calificare/ recalificare profesională a persoanelor private de libertate. Vom avea în vedere și modificările aduse de legiuitorul secundar prevederilor art. 193 din H.G. nr. 157/2016 privind Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013.[1]

Cu titlu prealabil, se impune clarificarea regimului juridic a formării profesionale a deținuților. Sediul materiei este reprezentat de dispozițiile art. 92 din Legea nr. 254/2013, din cuprinsul Capitolului VII: Activităţile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, instruirea

şcolară, învăţământul universitar şi formarea profesională a persoanelor condamnate. Altfel spus, această formă de instruire nu este un drept recunoscut deținutului. Reprezintă o obligație a unităților penitenciare, iar aceasta rezultă explicit din formularea folosită de legiuitorul primar:

Art. 92: Formarea profesională

(1)Formarea profesională a persoanelor condamnate se realizează, în funcţie de opţiunile şi

aptitudinile lor, prin programe de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare şi specializare,

stabilite de administraţia penitenciarului, în colaborare cu personalul specializat al agenţiilor pentru

ocuparea forţei de muncă, precum şi cu alţi furnizori de formare profesională acreditaţi.

Primul element privind încălcarea principiului legalității apare în cuprinsul prevederilor art. 193 din Regulamentul de aplicare a legii, unde se precizează că:

Art. 193: Organizarea cursurilor de formare profesională

(1)În penitenciar se pot organiza cursuri de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare şi

specializare a deţinuţilor în diferite meserii, în funcţie de opţiunile şi de aptitudinile acestora.

Este cunoscut faptul că regulamentele, ordinele de ministru sau deciziile cu caracter administrativ normativ trebuie să se încadreze în limitele legii în baza căreia au fost emise. Cu alte cuvinte, nu pot restrânge aceste limite și nu le pot extinde. La fel de cunoscut este faptul că, în cazul tuturor entităților publice (sistemul penitenciar nu face vreo excepție) practica este aceea de a încerca respectarea actului normativ emis de autoritatea cea mai apropiată. Or, aceste acte administrative, emise în executarea legilor, tind să se îndepărteze de litera și spiritul legii. Doar că legiuitorul primar nu vine să controleze, spre exemplu, unitatea penitenciară. În schimb, Ministerul Justiției sau Administrația Națională a Penitenciarelor realizează asemenea demersuri.

1. Normele legale supuse analizei.

Art. 92: Formarea profesională

(1)Formarea profesională a persoanelor condamnate se realizează, în funcţie de opţiunile şi

aptitudinile lor, prin programe de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare şi specializare,

stabilite de administraţia penitenciarului, în colaborare cu personalul specializat al agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi cu alţi furnizori de formare profesională acreditaţi.

(2)În conţinutul certificatului de absolvire nu se fac menţiuni cu privire la desfăşurarea cursurilor în perioada executării pedepsei privative de libertate.

(3)Cursurile se organizează în spaţii anume destinate din cadrul penitenciarelor sau ale furnizorilor de formare profesională acreditaţi, în condiţiile stabilite prin acorduri încheiate între administraţia penitenciarului şi fiecare furnizor.

(4)Cheltuielile legate de formarea profesională sunt suportate de Ministerul Educaţiei Naţionale,

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.

(5)Persoanele condamnate care execută pedeapsa privativă de libertate în regimul deschis pot

participa, în exteriorul penitenciarului, la cerere, cu aprobarea directorului penitenciarului, şi la alte tipuri de formare profesională decât cele prevăzute la alin. (1).

(6)Cheltuielile legate de formarea profesională prevăzută la alin. (5) sunt suportate de persoana

condamnată sau de alte persoane fizice sau juridice.[2]

Art. 193: Organizarea cursurilor de formare profesională

(1)În penitenciar se pot organiza cursuri de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare şi

specializare a deţinuţilor în diferite meserii, în funcţie de opţiunile şi de aptitudinile acestora.

(2)Cursurile se desfăşoară în spaţii existente în penitenciare, la furnizorii autorizaţi de formare

profesională, precum şi în alte spaţii special amenajate, în baza acordurilor încheiate cu colaboratori din comunitate.

(3)Cheltuielile legate de formarea profesională sunt suportate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,

Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.

(3 ind 1)Costurile aferente organizării unui curs de formare profesională pot fi suportate din

resursele bugetare aparţinând locurilor de deţinere, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:

a)agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă şi Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti din unitatea administrativ-teritorială în care este situat penitenciarul nu dispun de fonduri necesare organizării cursului de formare profesională, situaţie care trebuie confirmată de acestea printr-o comunicare scrisă;

b)analiza nevoilor de educaţie sau a celor instituţionale a evidenţiat necesitatea derulării cursului de formare profesională;

c)cursul de formare profesională reprezintă o prioritate, raportat la demersurile de reintegrare socială planificate la nivelul penitenciarului;

d)demersul răspunde priorităţilor strategice stabilite pentru sistemul penitenciar.

(4)În contractele de folosire la muncă a deţinuţilor pot fi prevăzute clauze prin care operatorii

economici să desfăşoare sau să susţină material cursuri de formare profesională şi de atestare pe meserii a acestora.

(5)Directorul penitenciarului poate aproba, la cerere, participarea deţinuţilor din regimul deschis la activităţi de formare profesională, în exteriorul penitenciarului, cheltuielile legate de formarea profesională fiind suportate de deţinut sau de alte persoane fizice sau juridice.

(6)Documentele care atestă tipul de formare profesională se eliberează de către organizatorul

cursului, dispoziţiile art. 191 alin. (7) aplicându-se în mod corespunzător.[3]

Alin. 3 din art. 193 din Regulamentul de aplicare a legii  a fost modificat de Guvern în luna septembrie 2023.

III. Încălcarea principiului legalității.

Regăsim acest principiu în Constituție, în cuprinsul art. 1 alin. (5), cu toate că textul din legea fundamentală nu îl exprimă explicit. Avem și prevederile art. 1 și art. 4 din Legea nr. 24/2000[4], care recunosc acest principiu de drept fundamental.

Din interpretarea gramaticală a prevederilor art. 92 alin. 4 din Legea nr. 254/2013, rezultă faptul că unitatea penitenciară poate suporta costurile legate de formarea profesională a persoanelor custodiate.

Art. 92: Formarea profesională

(4)Cheltuielile legate de formarea profesională sunt suportate de Ministerul Educaţiei Naţionale,

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.

Administrația Națională a Penitenciarelor are personalitate juridică distinctă, în acord cu dispozițiile art. 10 alin. 1 din lege. Având în vedere faptul că legiuitorul nu distinge în privința calității persoanei juridice (de drept public sau privat), considerăm că, legal, penitenciarele pot suporta asemenea cheltuieli.

Problema cea mai sensibilă o identificăm în cuprinsul modificărilor operate de Guvern, prin prevederile art. 193 alin. 3 ind. 1 din H.G. nr. 157/2016 pentru regulamentul de aplicare a legii.

Art. 193: Organizarea cursurilor de formare profesională

(3 ind 1) Costurile aferente organizării unui curs de formare profesională pot fi suportate din

resursele bugetare aparţinând locurilor de deţinere, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:

a)agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă şi Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti din unitatea administrativ-teritorială în care este situat penitenciarul nu dispun de fonduri necesare organizării cursului de formare profesională, situaţie care trebuie confirmată de acestea printr-o comunicare scrisă;

b)analiza nevoilor de educaţie sau a celor instituţionale a evidenţiat necesitatea derulării cursului de formare profesională;

c)cursul de formare profesională reprezintă o prioritate, raportat la demersurile de reintegrare socială planificate la nivelul penitenciarului;

d)demersul răspunde priorităţilor strategice stabilite pentru sistemul penitenciar.

Textul legal în cauză reprezintă o preluare din cuprinsul art. 93 din OMJ nr. 1322/C/2017[5], ordin emis în baza art. 89 alin. 8 din Legea nr. 254/2013:

Art. 93

(1)Activităţile de formare profesională se desfăşoară în spaţii existente în locurile de deţinere, la

furnizorii autorizaţi de formare profesională, precum şi în alte spaţii special amenajate, în baza

acordurilor încheiate cu colaboratori din comunitate.

(2)În funcţie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate, participanţii pot desfăşura activităţi de formare profesională în interiorul sau exteriorul locului de deţinere.

(3)Costurile aferente organizării unui curs de formare profesională pot fi suportate din

resursele bugetare aparţinând unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:

a)agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă din unitatea administrativ-teritorială în care este situat locul de deţinere nu dispune de fonduri necesare organizării cursului de formare profesională, situaţie care trebuie confirmată de aceasta printr-o comunicare scrisă;

b)analiza nevoilor de educaţie a evidenţiat necesitatea derulării cursului de formare profesională;

c)cursul de formare profesională reprezintă o prioritate, raportat la demersurile de reintegrare socială planificate la nivelul unităţii;

d)demersul răspunde priorităţilor strategice stabilite la nivelul sistemului penitenciar.

Aceste condiții cumulative sunt, practic, imposibil de îndeplinit. Mai mult, unele dintre acestea nu au corespondent legal ori sunt contrazise de alte norme. Punctual:

(i) s-a impus ca analiza nevoilor de educație să releve necesitatea derulării cursului de formare profesională, în pofida faptului că avem următoarea prevedere în cuprinsul art. 95 din OMJ nr. 1322/C/2017, reiterăm, ordin emis în baza Legii nr. 254/2013:

Art. 95

În planificarea anuală a activităţii, şeful serviciului sau biroului educaţie are în vedere organizarea şi desfăşurarea cel puţin a unui curs de formare profesională.

Evident, acest text legal este necorelat și cu cea de-a treia condiție instituită prin art. 193 alin. 3 ind. 1 lit. c din Regulament. În plus, singura normă legală care face trimitere la condiția prioritizării demersului de formare profesională, este stipulată în cuprinsul art. 194 din Regulament:

Art. 194: Deţinuţii care au prioritate la activităţi de instruire şcolară şi formare profesională

Persoanele analfabete şi tinerii au prioritate la activităţi de instruire şcolară. Tinerii au prioritate la activitatea de formare profesională.

Așa fiind, nu înțelegem raționamentul pentru care, legiuitorul secundar a preluat efectiv aceste texte din cuprinsul ordinului de ministru, fără a le corecta și corela cu celelalte norme incidente.

În final, nu există priorități strategice stabilite la nivelul sistemului penitenciar, cel puțin sub aspectul demersurilor de reintegrare. Direcția de profil din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor nu a trasat astfel de directive.

În prezent, se lucrează la normele tehnice şi metodologice de realizare a programelor de interes naţional în scopul reintegrării sociale, programe de interes național prevăzute de noile dispoziții introduse în cuprinsul art. 89 din Legea nr. 254/2013:

(9)În scopul reintegrării sociale a persoanelor condamnate, Administraţia Naţională a Penitenciarelor elaborează, în colaborare cu alte autorităţi sau instituţii publice ori alte persoane juridice de drept public, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, programe de interes naţional, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, destinate facilitării accesului persoanelor condamnate la servicii educaţionale, psihologice şi sociale.

(10)Normele tehnice şi metodologice de realizare a programelor de interes naţional în scopul

reintegrării sociale a persoanelor condamnate se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul în care realizarea programelor de interes naţional în scopul reintegrării sociale a persoanelor condamnate implică şi competenţe ale unor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, normele tehnice şi metodologice se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al conducătorilor acestor organe.

Deși ordinul de ministru are a fi emis de către Ministerul Justiției, acesta va fi scris de direcțiile competente din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

1. Scurte concluzii.

Deși avea ocazia a de corecta unele aspecte privind normele care reglementează formarea profesională a deținuților, legiuitorul secundar nu a profitat de aceasta. Din contră, a transpus în hotărârea de guvern, necorelările care se regăsesc în ordinul de ministru în materia demersurilor de reintegrare.

 

[1] Regulament din 2016 de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor

privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 271 din data de 11 aprilie 2016

[2] Legea nr. 254/2013

[3] Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013

[4] Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 260 din data de 21 aprilie 2010

[5] Regulament din 2017 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din locurile de deţinere aflate în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 432 bis din data de 12 iunie 2017

« Înapoi