« Înapoi

         „Pe rol se află pronunţarea soluţiei la acţiunea în contencios administrativ şi fiscal formulată de către reclamantul ERLI ZSOLT CSABA - aflat în Penitenciarul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIŢIEI, cu sediul în Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, având ca obiect comunicare informaţii de interes public (Legea Nr.544/2001).

         Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în şedinţa publică din 25 mai 2022, încheiere de şedinţă ce face parte integrantă din prezenta, pronunţarea soluţiei s–a amânat pentru data de azi când, în urma deliberării s-a pronunţat hotărârea de mai jos:

TRIBUNALUL

         Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus reclamantul ERLI ZSOLT CSABA, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIŢIEI, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea Ministerului Justiţiei la comunicarea documentelor cu caracter public solicitate.

         În motivarea acţiunii s-a arătat că la data de 13.12.2021 reclamantul a formulat o cerere adresată Ministerului Justiţiei prin care a solicitat în fotocopie, actele administrative întocmite ca urmare a întâlnirilor semestriale a grupului de lucru din cadrul planului de acţiune pentru perioada 2020-2025 elaborat în vederea executării hotărârii pilot Rezmiveş şi alţii împotriva României precum şi a hotărârilor pronunţate în grupul de cauze Brăgădireanu împotriva României întâlniri ce au avut loc în anii 2020 şi 2021.

         Cererea specifica transmiterea documentelor în format electronic la adresa de poştă electronică ori, dacă această operaţiune nu este posibilă, transmiterea contului de trezorerie destinat plăţii costului de fotocopiere.

         Cererea a fost transmisă prin poşta română printr-o expediţie recomandată. La data de 06.01.2022 reclamantul a primit sub semnătură adresa cu nr. 116503/31.12.2021 emisă de Ministerul Justiţiei prin care instituţia refuza comunicarea documentelor invocând prevederile art. 12 alin. 1 lit. b teza întâi din Legea nr. 544/2001.

           Refuzul pârâtei este nelegal. Este adevărat că art. 12 alin. 1 lit. b interzice comunicarea informaţiilor privind deliberările autorităţilor însă, este la fel de adevărat că acestea trebuie să facă parte din categoria informaţiilor clasificate.

         Or, în speţa de faţă, această condiţie nu este îndeplinită.

         De principiu, legitimitatea oricărei persoane în a solicita informaţii de interes public este reflectată de prevederile art. 6 din Legea nr. 544/2001 cu modificările ulterioare şi de dispoziţiile art. 20 alin. 2 din HG 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001, conform cărora solicitarea de informaţii de interes public este acţiunea verbală sau scrisă (pe suport de hârtie sau electronic) prin care o persoană (fizică sau juridică) poate cere informaţii considerate ca fiind de interes public.

         Informaţia de interes public este asimilată de legiuitor în cadrul art. 2 lit. b din legea nr. 544/2001 cu orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de forma sau de modul de exprimare a informaţiei. Raportat la importanţa noţiunii legiuitorul a optat pentru o definiţie extensivă, instituind două izvoare ale informaţiilor de interes public: activitatea autorităţilor sau a instituţiilor publice, înţeleasă sub aspect organizatoric, structural sau procedural şi consecinţele ce derivă din exercitarea acestei activităţi, lărgind sfera interesului public către finalitatea concretă a acţiunilor întreprinse. Informaţiile clasificate sunt guvernate de prevederile Legii nr. 182/2002. Potrivit art. 15 lit. a-e din Legea nr. 182/2002, informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor car s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate, grupate în clasele de secretizare: secrete de stat şi secrete de serviciu. Cele de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute de hotărâre a Guvernului. Art. 17 din aceeaşi lege defineşte informaţiile secrete de stat.

         Aşadar, încadrarea informaţiilor cerute în informaţii clasificat nu rezultă din perspectiva cerinţelor instituite de art. 31 din Legea nr. 182/2002 coroborat cu HG nr. 585/2002 (art. 8).

         Aşa fiind, refuzul Ministerului Justiţiei se prezintă nejustificat şi, deci, nelegal.

         Conform planului de acţiune pentru perioada 2020-2025 pentru conformitate. H, Monitorizarea şi implementarea calendarului de măsuri, pct. 3 „Secretariatul Grupului de lucru va fi asigurat prin Ministerul Justiţiei.”

         În drept s-au invocat prevederile Legii 544/2001, HG nr. 123/2002 precum şi art. 10 din Convenţie.

         Prin întâmpinarea depusă la filele 16-18 pârâtul MINISTERUL JUSTIŢIEI a invocat, pe cale de excepţie, necompetenţa Tribunalului Maramureș, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată. S-a arătat că, potrivit dispoziţiei legale speciale, art. 22 alin. 1 din Legea nr. 544/2001: „în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice."

         Instanţa sesizată de reclamant, Tribunalul Maramureş, nu se încadrează în niciuna dintre cele două ipoteze ale textului legal, nefiind nici instanţa de la domiciliul reclamantului, nici cea de la sediul pârâtului.

         Pe fond, faţă de cererea de informare publică înregistrată cu nr. 116503/16.12.2021, reclamantul a primit un răspuns de la Ministerul Justiţiei cu adresa nr. 116503/28.12.2021 (anexată) în care instituţia solicitată specifică că Grupul interinstituţional menţionat în Planul de acţiune 2020 - 2025 are ca scop monitorizarea şi evaluarea măsurilor propuse în raport de care planul de acţiune să poată fi ajustat la noile realităţi, în activitatea sa nu emite acte administrative, iar informaţiile solicitate se încadrează în dispoziţiile art. 12 alin. 1 lit. b) teza întâi din Legea nr. 544/2001 potrivit cărora informaţiile privind deliberările autorităţilor se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor.

         Acţiunea reclamantului este provocată de o interpretare greşită a dispoziţiilor de excepţie invocate în răspunsul pârâtului la cererea de informare publică, anume art. 12 alin. 1 lit. b) teza întâi din Legea nr. 544/2001. Reclamantul admite că deliberările autorităţilor sunt exceptate de la comunicare, însă acestea trebuie să facă parte din categoria informaţiilor clasificate, iar pârâtul nu a dovedit încadrarea în această ipoteză.

         În conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. b) „Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 111, următoarele informaţii: (...) b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;"

         Din interpretarea gramaticală a textului legal rezultă că sunt vizate două ipoteze distincte. Astfel, pe de o parte sunt exceptate informaţiile privind deliberările autorităţilor, iar pe de altă parte, sunt exceptate informaţiile care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii. Condiţia ca informaţiile să facă parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii se referă informaţiile care privesc interesele economice şi politice ale României, iar nu la informaţiile privind deliberările autorităţilor.

         Prin urmare, pârâtul nu trebuia să justifice în răspunsul la cererea de informare publică că documentele grupului tehnic de lucru fac parte din categoria informaţiilor clasificate, întrucât condiţia legată vizează exclusiv teza a II-a, iar nu şi teza I care a fost menţionată în adresa de răspuns nr. 116503/28.12.2021.

         Pe de altă parte, în ceea ce priveşte incidenţa dispoziţiilor art. 12 alin. 1 lit. b) teza întâi din Legea nr. 544/2001 potrivit cărora informaţiile privind deliberările autorităţilor se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, reclamantul a solicitat să-i fie comunicate „actele administrative (procese verbale, etc.) întocmite ca urmare a întâlnirilor semestriale ale grupului de lucru...”.

         Grupul interinstituţional menţionat în Planul de acţiune 2020 – 2025 are ca scop monitorizarea şi evaluarea măsurilor propuse, în raport de care planul de acţiune să poată fi ajustat la noile realităţi. Acesta este un grup tehnic de lucru a cărui activitate nu se manifestă în acte de decizie sau în acte administrative, ci se constituie în acte sau acţiuni premergătoare ce pregătesc Planul de acţiune (strategia) care se aprobă ulterior de către Guvernul României. Astfel, activitatea grupului de lucru se constituie în informaţii privind deliberările
autorităţilor, încadrându-se în dispoziţiile art. 12 alin. 1 lit. b) teza întâi din Legea nr. 544/2001, în vreme ce rezultatul sau actul oficial este cel aprobat în Guvern (hotărâre sau alt instrument juridic).

         Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

         Prin cererea înregistrată sub nr. 116503/16.12.2021 la Ministerul Justiţiei, reclamantul, invocând prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicită a i se comunica actele administrative întocmite ca urmare a întâlnirilor semestriale ale grupului de lucru constituit în vederea implementării Planului de acţiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii pilot Rezmiveş şi alţii împotriva României, precum şi a hotărârilor pronunţate în grupul de cauze Brăgădireanu împotriva
României, întâlniri ce au avut loc în anii 2020 şi 2021.

         Pârâtul răspunde solicitării la 28.12.2021, în adresa de răspuns fiind arătat faptul că grupul de lucru interinstituţional menţionat are ca scop monitorizarea şi evaluarea măsurilor propuse, în raport de care planul de acţiune să poată fi ajustat la noile realităţi. În considerarea prevederilor art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr.544/2001, informaţiile privind deliberările autorităţilor se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor. Se specifică de asemenea că grupul de lucru antemenţionat nu are abilitatea legală de a emite acte administrative.

         Instanţa reţine că dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 544/2001 instituie principiul liberului acces la informaţiile de interes public, definite de art. 2 lit. b ca fiind orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice, indiferent de suportul ori forma sau modul de exprimare a informaţiei.

         În continuare, dispoziţiile art. 6 din lege reglementează dreptul oricărei persoane de a solicita şi obţine de la autorităţile şi instituţiile publice informaţiile de interes public, iar acestea din urmă sunt obligate să asigure persoanelor, la cerere, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

         Potrivit art. 12 din Legea nr. 544/2001, „Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1, următoarele informaţii:

a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;

b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;

c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii;

d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;

f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;

g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.”

         Așadar, regula o constituie obligația autorităților și instituțiilor publice de a comunica persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate, iar excepțiile de la această regulă, reglementate de prevederile art. 12 din Legea 544/2001, sunt de strictă interpretare și aplicare.

         În opinia instanţei nu sunt incidente în speţă dispozițiile art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 544/2001. Atunci când a instituit excepţia în discuţie legiuitorul a avut în vedere informaţiile clasificate, apartenenţa informaţiei la categoria informaţiilor clasificate fiind pretinsă atât pentru ipoteza informaţiilor privind deliberările autorităţilor, cât şi pentru cele care privesc interesele economice şi politice ale statului, în opinia instanţei, raportat la conţinutul normei, neexistând raţiuni pentru aplicarea unor regimuri juridice diferite.

         Prin urmare, atâta vreme cât nu s-a dovedit (de altfel nici nu s-a pretins) că informaţiile cerute de către reclamant sunt clasificate în condiţiile legii speciale, nefiind aşadar informaţii care să fie exceptate de la liberul acces, acestea se impunea a fi comunicate reclamantului în termenul prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 544/2001.

         Pentru considerentele arătate, instanţa va admite acţiunea conform dispozitivului prezentei hotărâri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

         Admite acţiunea formulată de către reclamantul ERLI ZSOLT-CSABA – persoană privată de libertate, loc de deţinere Penitenciarul Oradea, cu sediul în Oradea, str. Parcul Traian nr. 3, judeţul Bihor, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIŢIEI, cu sediul în Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sector 5 şi, în consecinţă: Obligă pârâtul să furnizeze reclamantului informaţiile solicitate de către acesta, respectiv actele întocmite ca urmare a întâlnirilor semestriale din cursul anilor 2020-2021 ale Grupului de lucru interinstituţional constituit în vederea implementării Planului de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României.”^[1]

[1] Sentinţa civilă nr. 637 pronunţată de Tribunalul Maramureş la 8 iunie 2022 in dosarul nr. 173/100/2022, nepublicată.

« Înapoi