« Înapoi

Stimată

Doamnă Avocat al Poporului,

Având în vedere prevederile art. 59 alin(1) din Constituția României înțeleg a vă adresa următoarea petiție privind o problemă de constituționalitate identificată:

I. Starea de fapt

1. Sunt privat de libertate începând cu 11 februarie 2016, fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 30 de ani închisoare primită pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și înșelăciune. Sunt clasificat în regimul de executare închis.

2. Din anul 2020 am calitatea de student al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Drept, specializarea Drept, învățământ la distanță în limba română. Primul semestru de studii universitare l-am finalizat cu bursă de performanță.

3. Raportat la durata pedepsei, după finalizarea programului de studii universitare de licență, aș dori urmarea unui program de studii universitare de master. Și astfel, ajung la problema de constituționalitate identificată.

II. Necorelarea dispozițiilor din legile organice

4. Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare, în cursul procesului penal recunoaște în cuprinsul art. 79, un drept al persoanelor condamnate de a urma cursuri universitare.

Apoi, art. 91 din lege normează accesul la programe de studii universitare. Conform alin(1) "persoanele condamnate pot urma programe de studii universitare la distanță sau în formă frecvenței reduse".

Per a contrario, nicio persoană condamnată, indiferent de regimul în care execută pedeapsa privativă de libertate, nu poate urma programe de studii universitare la zi.

5. În schimb, Legea nr. 1/2011* cu modificările și completările ulterioare, permite urmarea programelor de cursuri universitare de master exclusiv în forma la zi.

Prezintă relevanță argumentației și Expunerea de motive a Legii nr. 254/2013 precum și Avizul acordat, la acel moment, de Consiliul Legislativ. Acesta din urmă a avizat favorabil proiectul de Lege privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu o serie de observații și propuneri.

6. Concret, la pct. 28 din Aviz, Consiliul Legislativ a propus:

"La art. 91 pentru corelare cu dispozițiile art. 137 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, expresiile <<cursuri universitare>> și <<cursuri de învățământ universitar>>" trebuie înlocuite cu sintagma <<programe de studii universitare>>. Precizăm că, din utilizarea acestei din urmă sintagme va rezulta dreptul persoanelor condamnate de a urma oricare din cele trei cicluri de studiu (licență, master, doctorat), în care sunt organizate programele de studii universitare, potrivit art. 137 alin(4) din Legea nr. 1/2011".

Legiuitorul a ținut cont de această propunere, fapt ce denotă intenția acestuia ca persoanele condamnate să poată urma, în condițiile legii, toate cele trei cicluri de studiu. Însă corelarea nu a fost completă.

7. Așa fiind, problema este una de constituționalitate și se opune prev. art. 1 alin(3) din Constituție, printre altele.

În Decizia nr. 582/2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 110 alin(1) lit. c) din Legea nr. 254/2013, Curtea Constituțională a statuat:

"25. Cu titlul preliminar, Curtea constată că statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea legilor și tuturor actelor normative cu aceasta, sens în care aceasta consacră o serie de garanții, inclusiv jurisdicționale, care să asigure respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor prin autolimitarea statului, respectiv încadrarea autorităților publice în coordonatele dreptului." (publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 923 din 1 noiembrie 2018)

III. Obiectul petiției

8. Luând în considerare aspectele expuse supra, sunt la o perioadă de 2 ani până la momentul în care aș fi eligibil de a urma programe de studii universitare de master.

Ca atare, până în acel moment, nu am un interes legitim în baza căruia să formulez o acțiune în instanță și, în cadrul căreia, să solicit motivat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate.

Însă, când acel moment va sosi și demersul va fi realizabil, va trebui să aștept o altă perioadă cuprinsă între 2-3 ani până la soluția instanței de contencios constituțional. Cunoaștem că aceasta este media perioadei scursă între admiterea cererii de sesizare a CCR de către instanța ordinară și pronunțarea deciziei de către Curte.

Prin urmare, vă rog să analizați toate faptele și motivele de drept expuse și să decideți asupra oportunității sesizării Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate arătată.

*privind Educația națională

« Înapoi