Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane ori Degradante (CPT) a publicat în martie 2026 cel de-al 35-lea Raport General de activitate, acoperind perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025. Documentul sintetizează cel mai activ an din istoria CPT, cu 22 de vizite de monitorizare efectuate în 20 de state membre ale Consiliului Europei, totalizând 208 zile de teren și 182 de unități de detenție inspectate.

Raportul adresează o serie de avertismente ferme autorităților naționale și semnalează o tendință alarmantă: relele tratamente reîncep să reapară în state care realizaseră anterior progrese reale în combaterea acestora. Alan Mitchell, Președintele CPT, avertizează că slăbirea mecanismelor de supraveghere, infrastructura suprasolicitată și insuficiența personalului crează condiții propice reapariției practicilor abuzive în locurile de detenție.

Contextul și amploarea activității CPT în 2025
În 2025, CPT a realizat pentru prima dată în cei 35 de ani de activitate un număr de 22 de vizite într-un singur an calendaristic, dintre care 8 periodice și 14 ad hoc. Această performanță a fost posibilă prin combinarea fondurilor extrabugetare alocate de statele membre ale Consiliului Europei în urma pandemiei de COVID-19 (utilizate în perioada 2022–2025) și a unei contribuții voluntare suplimentare din partea autorităților germane.

Cele 182 de unități vizitate în 2025 cuprind:

•        69 de secții de poliție

•        74 de penitenciare

•        17 spitale psihiatrice

•        11 centre de detenție pentru imigranți

•        10 instituții de asistență socială

•        1 altă unitate de detenție

Principalele provocări identificate în sistemele de detenție europene
Suprapopularea penitenciarelor — o criză structurală persistentă

CPT constată că numărul persoanelor încarcerate în Europa a continuat să crească constant după pandemia COVID-19, generând suprapopulare severă în numeroase sisteme penitenciare. Numărul persoanelor în arest preventiv a crescut semnificativ, ajungând până la 80% din populația carcerală în anumite jurisdicții. Efectele depășesc cu mult simpla lipsă de spațiu: suprapopularea erodează relațiile dintre personal și deținuți, crește riscul de violență, deteriorează sănătatea mintală a ambelor categorii și limitează accesul la activități de reintegrare.

Comitetul reafirmă standardul minim de 4 m² de spațiu de locuit per persoană în celulele cu mai mulți deținuți (exclusiv grupul sanitar) și un regim care vizează cel puțin 8 ore zilnice în afara celulei. Aceste standarde nu sunt respectate în multe dintre unitățile vizitate. CPT recomandă autorităților naționale să adopte politici multidimensionale: revizuirea politicilor de condamnare, promovarea alternativelor la detenție și introducerea unui numerus clausus pentru capacitatea penitenciarelor.

Rele tratamente din partea forțelor de ordine

Deși în numeroase țări europene volumul acuzațiilor de forță excesivă a scăzut — în special în cursul audierilor penale — CPT continuă să documenteze acuzații de maltratare fizică din partea personalului de aplicare a legii, în special la momentul reținerii și în cursul audierilor informale. Comitetul pledează pentru vizibilitatea identificării ofițerilor, mecanisme solide de reclamații, utilizarea camerelor CCTV și a camerelor corporale.

Detenția imigranților și solicitanților de azil

În 2025 au fost inspectate 11 centre de detenție pentru imigranți. CPT constată că cetățenii străini, inclusiv solicitanții de azil și copiii, sunt frecvent reținuți fără acces adecvat la garanțiile fundamentale împotriva relelor tratamente. Comitetul reiterează că detenția trebuie să fie o măsură de ultimă instanță și exprimă îngrijorare față de practicile de expulzare informală (pushbacks) la frontieră, deseori însoțite de violențe fizice grave, inclusiv utilizarea câinilor de serviciu nemuzicați.

Instituțiile psihiatrice

CPT documentează cazuri în care pacienții sunt fixați la paturi pe perioade de până la o lună sau mai mult, adesea fără asigurarea îngrijirii necesare. Raportul semnalează și dependența excesivă de farmacoterapie în detrimentul terapiilor psiho-sociale, precum și deficitul cronic de personal calificat.

România în raportul CPT 2025: constatări grave privind spitalele psihiatrice
România figurează în mod special în Raportul General nr. 35 al CPT, atât prin vizitele de monitorizare efectuate în 2025, cât și prin publicarea raportului unei vizite ad hoc din 2024. Constatările referitoare la România sunt dintre cele mai grave din întregul document.

Vizita ad hoc din 30 septembrie – 11 octombrie 2024 (raport publicat pe 15 octombrie 2025): Spitalele psihiatrice forensice

Raportul CPT privind vizita ad hoc din toamna anului 2024 în cele patru spitale psihiatrice forensice din România a fost publicat în octombrie 2025 și reprezintă unul dintre cele mai critice documente adoptate de Comitet cu privire la țara noastră. CPT a constatat că tratamentul unor pacienți este neglijent și că, în anumite cazuri, condițiile identificate pot constitui tratament inuman și degradant, reprezentând o încălcare continuă a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Printre constatările principale se numără:

•        Acuzații credibile de rele tratamente fizice din partea personalului auxiliar, inclusiv palme, pumni și, în unele cazuri, utilizarea unui dispozitiv cu descărcare electrică;

•        Neglijarea nevoilor de bază ale pacienților, concretizată în mai multe decese atribuite înecului cu alimente, evidențiind lipsa evaluării și gestionării pacienților cu risc;

•        Condiții materiale precare: saloane supraaglomerate, slab proiectate, care seamănă adesea cu medii carcerare;

•        Nivel insuficient de personal, care lasă pacienții vulnerabili la neglijență și practici abuzive;

•        Vizita a constituit un follow-up la recomandările formulate după vizita din 2022, relevând că problemele sistemice grave rămân neabordate.

Raportul CPT și răspunsul guvernului român au fost publicate simultan la data de 15 octombrie 2025, conform procedurii standard. România nu a acceptat procedura de publicare automată a rapoartelor CPT.

Vizita periodică din 28 aprilie – 9 mai 2025: Poliție și penitenciare

Pe lângă raportul privind spitalele psihiatrice, în 2025 CPT a efectuat și o vizită periodică în România, vizând unitățile de poliție și penitenciarele. Această vizită a inspectat unitățile de detenție din Municipiul București, județele Buzău, Craiova (Dolj), Pitești (Argeș), precum și penitenciarele Botoșani, București-Rahova, Craiova și Iași, dar și centre pentru minori din Craiova și Târgu Ocna. Raportul aferent acestei vizite periodice urmează să fie elaborat și publicat ulterior, conform calendarului standard al CPT.

Noul standard CPT privind asistența medicală în penitenciare
În noiembrie 2025, CPT a adoptat un standard actualizat privind asistența medicală în penitenciare, structurat în jurul a 10 principii fundamentale. Documentul reafirmă că furnizarea asistenței medicale persoanelor private de libertate reprezintă o responsabilitate fundamentală a statului și o garanție esențială împotriva relelor tratamente. Principiile cheie includ: echivalența îngrijirii (accesul la servicii medicale de calitate cel puțin egală cu cele din comunitate, gratuite și nediscriminatorii), independența profesională a personalului medical, documentarea riguroasă a leziunilor și raportarea promptă a suspiciunilor de rele tratamente, continuitatea tratamentului și confidențialitatea medicală.

Concluzii și perspective
Raportul General nr. 35 al CPT trasează un tablou sumbru al sistemelor de detenție din Europa, marcat de suprapopulare cronică, deficit de personal, resurse insuficiente și reapariția relelor tratamente în state cu tradiție democratică consolidată. CPT nu se limitează la constatarea deficiențelor, ci recomandă reforme structurale profunde: revizuirea politicilor penale, investiții în alternative la încarcerare, consolidarea mecanismelor de supraveghere și angajamentul politic față de toleranța zero față de violență în locurile de detenție.

Situația României ridică probleme grave de conformitate cu standardele europene ale drepturilor omului, în special în domeniul psihiatriei forensice. Constatările CPT au valoare juridică semnificativă în contextul contenciosului penitenciar și al plângerilor adresate Curții Europene a Drepturilor Omului, articolul 3 al CEDO — interzicerea torturii și a tratamentelor inumane sau degradante — reprezentând fundamentul juridic al majorității constatărilor critice din raport.

CPT urmează să publice în cursul anului 2026 noi standarde privind detenția imigranților și femeile în penitenciare, precum și un standard privind căminele de asistență socială, care vor completa cadrul normativ de referință pentru monitorizarea locurilor de detenție din Europa.